Se poate citi "Lolita" in Teheran?

Dupa cum spunea o celebra reclama pe care unii dintre noi cu siguranta ne-o amintim cu zambetul pe buze, "Daca vrei, poti!"

Si profesoara de literatura engleza si americana Azar Nafisi a putut, impreuna cu cateva dintre cele mai pasionate eleve ale sale. Doar ca in Rebublica Islamica Iran astfel de lucruri, simple pentru noi, puteau deveni crime.

"Citind Lolita in Teheran" este una dintre acele carti care m-a prins pe neasteptate. Nu stiam nimic despre ea, mi-a fost recomandata (si imprumutata) de catre o prietena buna, aceeasi care imi recomandase si "Alchimistul". Mai mult, atunci cand am citit-o traiam in Orientul Mijlociu. Nu in Republica Islamica Iran, nu, dar pe-aproape. Asa ca am zis, Hai sa vedem ce si cum, desi grosimea ei ma descuraja cumva.

Subiectul cartii este simplu oarecum. O profesoara de literatura engleza si americana care preda la Universitatea din Teheran, dintr-o familie buna din capitala Iranului, scolita prin America sau pe la Londra (sau in ambele locuri) pe vremea Sahului (cand, dupa cum singura marturiseste, participa la manifestatii importiva lui, nici cu gandul negandind ce avea sa urmeze dupa) se trezeste cu Republica Islamica pe cap, ca sa ma exprim asa. Brusc este obligata sa se acopere cu valurile negre din cap pana-n picioare sau, daca refuza, ceea ce a si facut intr-o prima si lunga faza, sa fie data afara de la catedra. Decretand ca ea nu va veni niciodata imbracata asa in fata studentilor, a preferat sa se retraga si sa nu mai predea.

Insa pasiunea pentru literatura a fost mai puternica. Si astfel, a hotarat sa lupte importiva lumii de afara facandu-si propria-i "catedra"... acasa. A ales cateva dintre cele mai bune si pasionate eleve ale sale si le-a invitat la ea acasa sa citeasca si sa discute literatura. In fiecare joi dimineata. Timp de 2 ani. Astfel ca vietile acestor studente precum si a ei insisi se impleteau cu vietile cartilor citite. De ce Lolita? Pentru ca, asa cum autoarea marturiseste, este romanul pe care l-a predat ultimul si de care o legau multe multe amintiri.

Si astfel, citind aceasta carte, vezi cum, sub ochii tai, fundamentalismul islamic pune violent stapanire pe Iran si pe locuitorii sai, vezi cum unii cad in mrejele lui de buna voie si colaboreaza (dupa cum se stie, nici un regim totalitar de orice natura nu ar rezista fara multi multi colaborationisti de buna voie si nesiliti de nimeni), pe cand majoritatea se revolta. Vezi cum femeile sunt obligate sa se acopere cu negru din cap si pana-n picioare, vezi cum cenzura isi pune gheara pe tot si pe toate (un orb, un om care nu vedea, era maharul principal al cenzurii din cinematografe!) si cum dintr-o tara normala si moderna pe vremea aceea, Iranul se transforma intr-o tara anormala cu un regim intors impotriva propriilor cetateni... in numele religiei! Ti se face pielea de gaina.

Recunosc ca din punct de vedere strict literar, eu personal am avut frustrarea ca erau cateva dintre cartile mentionate aici pe care nu le citisem si mai ales nu o citisem pe Lolita. De fapt, nimic de Nabokov. Nu stiu cum imi scapase. Asa ca uneori imi era un pic mai greu sa inteleg despre ce se vorbea, desi bine-nteles ca imediat m-am dat pe net si am aflat ce si cum. Insa nimic nu inlocuieste opera citita complet, direct si nemijlocit.

Ce sa mai spun, "Citind Lolita in Teheran" este o carte extraordinara, din punctul meu de vedere, din doua motive: unul, pentru cele descrise si pentru modul incredibil de cald si de talentat, sa zic asa, in care este scrisa; doi, pentru ca face trimitere la multe carti bune care as indrazni sa spun ca trebuie neaparat citite intr-o viata. De exemplu, eu chiar acum citesc Lolita :). N-am terminat-o inca, insa pot deja sa afirm ca Nabokov este nemaipomenit!

In sfarsit, cartea mi-a amintit de o alta, tot atat de groasa, tot atat de interesanta si scrisa tot de catre o iranianca, ceva mai vestita de data asta prin natura "jobului" sau: este vorba despre Farah Pahlavi, sotia ultimului Sah al Iranului, care isi povesteste Memoriile. Dar despre ea, cu alta ocazie.

Acum nu-mi mai ramane decat sa va urez lectura placuta si sa ne vedem sanatosi in curand, sper ca de data asta mult mai curand ;).

(Autor: Azar Nafisi; editura: RAO 2008; nr. de pagini: 441; traducere din limba engleza: Silvia Osman; pret orientativ: 42.75 lei)