Iubesc un finlandez

"Egipteanul" lui Mika Waltari face parte din topul meu personal al celor mai bune carti. Mi-a fost recomandata (si imprumutata) de o prietena buna. Care m-a si atentionat ca la inceput poate parea plictisitoare, dar pe masura ce continui sa citesti, n-o vei mai lasa din brate. A devenit, deci, una dintre cartile mele preferate din toate timpurile. Tipul povesteste super misto, insa nu doar atat, este si foarte bine documentat in ceea ce priveste culoarea epocii. Nu pare sa existe vreun detaliu nelalocul lui (spun ca "nu pare" si nu ca "nu este" pentru ca nu sunt istoric). De altfel, se pare ca autorul finlandez a fost indragostit de Egiptul antic si de tot ceea ce inseamna el, l-a studiat cu pasiune, dar nu a ajuns niciodata sa calatoreasca in Egipt. Soarta.

Este o carte groasa de peste 500 de pagini, in care Waltari descrie viata unui medic, de cand era copil in Teba si pana cand se trezeste in exil, unde se si apuca sa-si povesteasca viata in scris (este scrisa la persoana I singular). Este o carte care poate fi numita "de aventuri", a carei actiune se petrece in Egiptul antic si in alte locuri pe unde a ajuns Sinuhe, eroul romanului. Un roman de aventuri antice ;) . Este o poveste despre viata, despre marirea si decaderea care ne viziteaza pe fiecare dintre noi, alternativ, in cursul vietii noastre. Este de asemenea o carte din care afli multe lucruri interesante despre perioada si locurile respective.

Prietena mea a avut dreptate, la inceput mi s-a parut un pic greoaie si plictisitoare. Dar apoi m-am trezit devorand-o. Imi aduc aminte ca eram in Qatar pe vremea aia, la Doha, si, pentru ca nu mai aveam rabdare, mi-am luat o zi libera in mijlocul saptamanii special ca sa termin cartea (am mai povestit despre asta aici). Cred ca mai aveam mai mult de jumatate din ea, dar odata protapita pe canapeaua mea preferata, in fata privelistii pe care o adoram (iat-o)

la care mai trageam cu ochiul din cand in cand atunci cand simteam ca miroase a creier incins, nu m-am mai dat jos de-acolo pana nu am terminat-o. O sa-mi aduc intotdeauna aminte cu mare placere de ziua aia, Ziua-Cand-Totul-A-Fost-Perfect: cartea, privelistea, linistea, creierul meu, faptul ca mi-am bagat picioarele in munca pentru ca sa stau sa citesc, totul.

Acum, mult mai de curand, mai aprope de zilele noastre, am mai citit "Amantii din Bizant" si "Etruscul" de acelasi autor. Cea din urma mi-a placut aproape la fel de mult ca Egipteanul, este scrisa in acelasi gen si mi s-a parut la fel de interesanta in ceea ce priveste detaliile istorice. In schimb "Amantii", a carei actiune se petrece in preajma caderii Constantinopolului in mainile turcilor, mi s-a parut un pic plictisitoare. Poate si din cauza ca nu cu mult timp in urma citisem "Caderea Constantinopolului" de Vintila Corbul care mi-a placut atat de mult, incat prin comparatie, cartea lui Waltari nu m-a impresionat. In plus, am citit-o ca e-book, lucru care in general nu-mi place si il evit de cate ori se poate. Asa ca, din pacate, sunt subiectiva in ceea ce o priveste.

Concluzia e: cititi-l pe Mika Waltari. Scrie foarte bine, dar daca nu ati citit inca niciuna din cartile pe care le-am mentionat mai sus, recomand sa incepeti cu "Amantii din Bizant", sa continuati cu "Etruscul" si apoi sa incununati totul cu "Egipteanul". :)  Si mai recomand sa va luati din cand in cand cate o zi libera de la munca special pentru ca sa cititi (desigur, seful nu tre sa stie asta ;) )

(Titlu: Amantii din Bizant; autor: Mika Waltari; editura: Polirom, Iasi, 2008; nr. de pagini: 488; traducerea din finlandeza: Teodor Palic; pret: 13.96 lei)

(Titlu: Etruscul; autor: Mika Waltari; editura: Polirom, Iasi, 2010; nr. de pagini: 456; traducerea din finlandeza: Teodor Palic; pret: 37.03 lei)

(Titlu: Egipteanul; autor: Mika Waltari; editura: Polirom, Iasi, 2013; nr. de pagini: 584; traducerea din finlandeza: Teodor Palic; pret: 39.95 lei)